Cât de frumos nu ar fi cadoul pregatit de dvs pentru femeia dragă, cat de deosebit, sau scump, cat de inventiv sau neaşteptat nu ar fi acesta, un buchet de flori va înmulţi de sute de ori efectul acestuia.

Deseori întâlnesc bărbaţi care nu cumpără flori. Motive invocate sunt diverse: de la nu vreau sa cheltui bani până la ”am cheltuit o grămadă de bani pe cadou, ajunge”.

Teorii cu totul greşite. Fericirea femeii de lângă voi merită aceast ”sacrificiu” daq nu vreţi altfel.

Buchetele pe care le vedeţi sunt puţinile dintre cele primite de la iubirea mea. Pozele cu acestea le păstrez cu mult drag. Deseori mă trezesc cu aşa buchete, care mă bucură zi de zi, până nu se ofilesc cu totul şi cu greu renunţ la ele. Iubitul meu ştie că un buchet din asta îmi face dispoziţie pe întreaga săptămână.

Dragi flăcăi recomand călduros, mai bine cumpăraţi un buchet enorm de flori în loc de epilator, feon, mixer, cosmetica, lenjerie, ştiu fete care ar spune şi telefoane, bijuterii, haine. Am ajuns la un aşa nivel de dezvoltare încât noi femeile vrem tandreţe, buchetele de flori ne oferă asta. Epilatoare ne putem cumpăra şi singure.

P.S. Scumpele mele prinţese, să vă fie calea presărată cu flori, aerul plin de fericire, inima plină de iubire.

http://www.memorial.krsk.ru/images/ludi/A/Airih_Gafner.jpg

-Fa Marioară fa, când şî ti văd stai la portiţă şî m-aşteptî

-Hi hi hi, numaiesti. Ni-o zîs tata să-l aştept de la deal, să-i dau o mână d-ajiutor.

-Vii disară la club?

-Da şi?

-Da aşă, să ştiu, poate trajem un jioc, vrei?

-Hihihi, a să vedem daq ai sî meriţi

-Ei hai dar

Şî so dus Mărioara la jioc, şi o apucato Ionel de gurgui, şi i s-o băgat sub fustă, că chiloţ nu poartă, şi o mozolit-o-n fân. Mărioara nu o înţeles nik din mozoleală, şî nicodată n-o să-nţeleagă nikă din asta, da peste o lună o văzt că îi rău şi nu-i vine la lună. Şî sperietă s-o dus la Ion. Ion ca un om de cinste o vrut s-o ieie. Da tat-su om mare, învăţat, fost primari, nu o vrut, deodată. Până la urmă o fost sfadă mare şi s-o lut Ion şi Marioara. Şi de aici, daq mă iau după teoria lui Anderson ar trebui să scriu că au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe dar de fapt a fost aşa:

Marioara o născut, greu o născut. Cât o fost gre ap Ion îmbla prin sat, la vecina. O ajiuta tătî zîulica pe vădana de alături. O ajiuta şî noaptea, de striga aia pe tătă mahala. O născut greu Mărioara. un flăcău de vreo 3 kile jiumate, şi o curs mul sânge, mai n-o dat ortu popii. Marioara s-o îngrăşăt, şi-o tuns păru scurt, tătâ zîulica lucra, şi sara îmbla prin sat să-l caute pe Ion. Şi râde satu de ei, că Ion numa pe la vadane umbla. Şi o mozolea Ion rar pe Maria. Ea o vrut să-l lese peste vreo 3 ani după nuntă, da tatsu i-o zis că n-are şi căuta acasa. Măsa plângea da tot aşa i-o zis. Maria s-o-ngrăşăt şî mai tare. o început să vândă smântînă şi lapte prin mahală. o făcut casa mare, dar nu dormeau niciodatăa colo, că în casa mare nu se doarme, nu se trăieşte, se fac numa nunţi şi botezuri acolo. Pe cuptiori o dormit tătî viaţa.

Într-o noapte Ion vre să baje mână sub cămaşa de noapte Mariei.

-Măi Ioane, ruşîne să-ţî şie

-Da şi nu vrei?

-Eiii, copkilu a sî sî trezască

Şî ş-o muscat Maria limba. Că vroia, dar măsa o-nvăţat-o că asta-i păcat, şî îi ruşine mare. Şi tătî lumea din sat zişe ca asta-i păcat şi nu tre păcătuit des, rar, şi numa când fashi copkil.

Şi nu o strigat nişodată marioara aşa cum striga vădana când o ajiuta Ion.  Maria ave mult epe cap, şî nu s-o dezbrăcat nişodată în faţa lu Ion. Şi vădana ave pomadă roşîi dar Maria nu ave delocu. Şi o avut Maria numa o rochie, pe care ş-o cusut-o ea pentru sărbători. Şi o crescut băietu lor tot aşa ca şî tatsu. Mîndru flăcău!

Deseori întâlnesc persoane care sunt ”capcanizate” în relaţii pe care nu le vor. Relaţii ce le distrug personalitatea, umblă bludnic, zombate prin oraş şi se jăluie tuturor cât de rău le este. Senzaţie insuportabilă, ştiu, ştiu pentru că am fost prizonieră unei astfel de relaţii.

În primul rând cum realizezi că relaţia ta nu duce nicăieri, că eşti prizonier?

Simplu: Simţi mereu tremurici în genunchi, eşti mereu nesigur(ă), când suni persoana cu care împarţi patul simţi senzaţii stranii de durere-frică-obidienţă-ură. Cauţi să petreci mult timp cu persoana dată, şi simţi mereu că nu-ţi ajunge şi mai vrei, şi parq celălalt nu vrea să-ţi dea. Te trezeşti noaptea şi simţi durere-n suflet. Gândeşti tot mai des că ar trebui să vă despărţiţi. Nu mai suporţi situaţia în care te afli, te sufoci, parq fiecare clipă pe care o trăieţti o vrei alături de persoana dată, ca nu cumva aceasta să scape, etc.

Parq simplu dar totuşi toată lumea trece prin aşa situaţie, şi trece mult timp prin asta, poate să rabde chiar ani de zile până se încumetă se renunţe sau şi mai aiurea persoana cealaltă care declară că nu mai iubeşte renunţă. Şi bine face. Să o luăm de la capăt. Dacă aveţi simptomele indicate mai sus faceţi aşa: Read the rest of this entry »

L-am tot bătut pe tata la cap să ne prăjească cartofi aşa cum ştie el mai bine. Avea bunica un talent gastronomic la prăjit cartofi minunat. Tata l-a moştenit. Seara trecută l-am convins. I-a prăjit, şi ia pus pe masă. Din păcate nu au ieşit aşa cum speram că vor ieşi. Ori cartofii erau îngheţaţi ori s-a grăbit tata cu prăjitul. Important e că nu au ieşit prea bine. Am mâncat cu toţii, am zis mulţumesc şi nimeni nu a mai comentat evenimentul.

Azi am prăjit eu cartofi, Read the rest of this entry »

Lucrurile de care ne este cel mai tare frică atunci când se năruie o relaţie pe care o credeam veşnică:

1. Să rămânem singuri

2. Ne este teamă că nu ne va mai iubi nimeni aşa cum ne-a iubit fostul/fosta

3. Nu ştim ce vom face cu atâta timp liber

4. Cine o să ne scrie mesaje şi o să ne sune?

5. Cu cine o să ies în oraş?

Cam astea au fost cele 5 frici, coşmaruri ale mele. Daţi-mi voie să vă spun totuşi niciuna dintre acestea nu s-a împlinit.

Sfârşitul unei relaţii e defapt începutul unei vieţi noi în care gândim altfel, simţim altfel, suntem diferiţi, unii mai buni alţii mai închişi. Însfârşit putem purta liber fuste scurte, ruj roşu, chestii vintage sau poşete ciudate.

Eu am fost singură un timp, singuratică mai bine zis, după care încetu cu încetu am revenit la viaţa dinainte de relaţie. Straniu cum după 2 ani m-am întors de unde am pornit doar că eram puţin mai înţeleaptă, mai slabă, mai zombată, mai complexată, mai străină mie însumi. De aceea am decis că tot ce voi face pe viitor va fi spre binele meu.

Rabdarea strică uneori aşa că mai luaţi inima în dinţi şi mergeţi să cuceriţi lumea.

M-am răstit la el azi pentru că eram supărată. Supărată pentru că ştie că o sa aştept vreo 4 ore într-un aeroport din oraşul în care se află acum şi nu va veni să mă vadă. Ne-am vazut o săptămână în urmă. Dar el nu ştie că asta e motivu. El m-a rugat să sun pe cineva şi eu am strigat la el, că de ce face aşa, de ce organizează totul fără să mă întrebe. Acum e supărat şi eu sunt tristă pentru că nu i-am spus că vreau să-l văd.

Deseori ne certăm din mândrie, pentru că suntem prea mândri să recunoaştem că avem nevoie unul de altul. De multe ori rămân frustrată pentru că are treabă până târziu şi eu trebuie să merg acasă fără să petrec timp cu el. În tot acest timp eu sunt bosumflată şi mă crede nesimţită. Eu doar vreau să stau cu el, să luăm cina împreună, dar el nu ştie asta. El îşi face griji că ceva se întâmplă cu relaţia noastră.

Azi mi-a scris că distrug relaţia, că sunt mult prea mândră şi nu îl ajut. Acum mă pregătesc de drum, şi nu mă bucură deloc pentru că mă voi gândi tot timpu din ce motiv prostesc ne-am certat. Poate dacă el ştia că vreau să-l văd, avea să facă tot posibilul să vină. Păi el nu vrea să mă vadă, vă veţi întreba voi, vrea sigur că vrea, dar creierul bărbaţilor e foarte unilateral. El are planificate întâlniri şi acolo îi este gândul. El vrea dar ideea că trebuie să pună afacerea pe roate predomină. Pentru că o face pentru iubita lui. Sau poate că a vrut să-mi facă o surpriză. Sau poate l-am sâcâit atât de mult cu obişnuinţa de a ascunde dorinţele, de a mă ruşina cu ele încât chiar nu vrea să mă vadă? Oare de ce noi femeile ne sfiim să spunem ce dorim? Doar asta ne face şi pe noi ferice şi pe ei.

De ce ne ascundem după măşti de fete cuminţi, timide, măşti care ne fac să suferim pe toţi?

sursă poză

Noi femeile suntem nişte creaturi fenomenale, ideale prin definiţie, frumoase de la natură, mai pe scurt perfecte din cap pân-n picioare, drept?

Şi pentru că suntem noi aşa perfecte cum suntem am zis să fac o listă ce ar caracteriza bărbatu ideal:

1. În primul şi primul rând bărbatu ideal tre să aibă suflet bun. Ca să vedem daq îi aşa atrageţi atenţie ce face acesta când mergeţi in parc şi s’apropie un cerşetor. Daq îi dă şuturi şi-i răspunde ”Di ni-ar da shi nie shineva bani ap era ghine” atunci îi clar.

2. Alt “must” e gingăşia, blândeţea pe care o arată doar în privat. În public fiind chiar puţintel dur, poate chiar niţel arogant, neciopliţel, să apuce dur Read the rest of this entry »

Am citit vreun an în urmă ”Hoţii de frumuseţe” de P. Bruckner. Un roman înspăimântător pentru mine. Ceva care mi-a dat în cap, pentru că era despre mine. Despre hoţul meu personal. Nu voi scrie despre această carte, pentru cei interesaţi de psihologie este o adevărată pledorie a psihoanalizei.

Eram tânără, la cei 17 ani ai mei. Era puţin mai mare ca mine, era cel mai tăcut şi misterios băiat din liceu. Mă privea atât de senzual că nu înţelegeam pe ce lume mă aflu. M-a urmărit mult timp, nu-l vroiam şi căutam să-l evit. Până la urmă am renunţat, şi i-am dat o şansă. Peste o lună simţeam că suntem suflete pereche. Îi dedicam tot timpul liber. Stăteam cu orele la telefon. Mă devora, fără el eram ca fără vlagă. La a treia lună nu mai purtam machiaj, nu mai purtam decolteuri şi tocuri. Eram transparentă, nearanjată, mergeam cu ochii în jos de frică să nu-i plac cuiva. Am încetat să mă văd cu prietenii că să nu-l supăr. Nu trebuia să mă machiez, pentru că şi aşa eram cea mai frumoasă pentru el. Când voi îmbătrâni şi voi fi urâtă atunci voi avea voie sa folosesc rujuri şi alte chestii. Read the rest of this entry »

A fost odată ca niciodată o prea frumoasă fată, şi un fecior, mândru crai. S-au văzut, s-au iubit, şi slavă Domnului sunt bine, teferi într-o relaţie care iaca iaca ajunge la 3 ani. Oamenii de ştiinţă însă au declarat că după 3 ani de relaţie fata şi craiul nu se vor mai iubi pentru că se stinge chimia dintre ei şi nu rămâne nimic din pasiunea de odinioară. Şi a început fata şi fătul să caute metode pentru a aprinde iar focul. Au încercat cu farmece, că vrăji, cu afrodisiace,  călătorii în Maldive şi….iok, nimic, nada. Ei da într-o zi fata, deznădăjduită, a dat peste Fata de Împărat, care bătrână deja, măritată de 25 ani cu Făt Frumos din Lacrimă, aceasta din urmă a început s-o pună la cale. Ei şi i-a vorbit 3 zile şi 3 nopţi, şi a înţeles fata ce tre să facă:

1. Relaţia e ca un joc, bărbatu tre să simtă mereu cum cucereşte inima femeii. Lasă bărbatu să-şi demonstreze utilitatea pe acest pământ. Lasă să deschidă borcanu chiar daq tu poţi. Lasă să ducă punga chiar daq ţie nu ţii greu. Şi cel mai important arată-i mereu cât de recunoscătoare eşti şi cât de mult te-a ajutat că sărăcuţa din tine te prăpădeai fără el.

2. Ascultă-l, întrebări nu pune multe mai ales seara, că bărbatu de la natură iubeşte să se laude, şi tie ca femelei lui va dori în primu rînd să arate cît de voinic e şi ce multe succesuri a avut în această zi. Fix aşa se întâmplă când nu-i reuşeşte ceva, în subconştient lucrează instrinctul de copil care vrea să se plângă mamei. Ascultă-l, lasă-l să pape ceva, să-ţi povestească.

3. Laudă, subliniază, tot ceea ce face în dormitor. Spune-i foarte clar ce anume îţi place, cum îţi place, cere mai mult. Scriei mesaje în timpul zilei în ce poziţii îl vrei şi ce vrei să-ţi facă. Multe detalii, dar ai grijă să fie în stilul care-i place lui. Mai uită nişte chiloţei în geamantanu lui, sau o poză cu tine dezbrăcată. Lasă-l să-ţi facă poze sexy.

4. Ştii vorba aia: drumul către inima bărbatului merge prin stomac? Păi când îi pregăteşti micul dejun, din când în când fă-il purtând doar şorţuleţul. Mai fă yoga acasă îmbrăcată foarte sumar. P.S. Cu cât mai mult sex faceţi cu atât mai tare va creşte libidoul.

5. Foarte important: flirtează cu alţi bărbaţi, simtete atrăgătoare pentru alţii, gândeştete cât de tare te vor restu, aşa vei emana mai mulţi feromoni şi iubitu tău te va vedea cu alţi ochi. Doar încadreazăte în limite acceptabile. Mai ieşi la un ceai cu alţi admiratori, doar că ai grijă, fă aşa să fie bine, nu lăsa să meargă prea departe că poţi pierde tot.

6. Evadaţi în weekend undeva foarte intim, o vilă, la nistru, la munte, la o casă micuţă moştenită de la bunica, unde sunteţi numai voi. Creaţivă zona voastră pentru nebunii, o zonă care vă aduce la extaz doar gândindu-vă la ea. Poate fi chiar dormitorul, doar tre adus la condiţii. Cumpără cărţi despre sexul tantric, şi alte peripeţii şi încercaţile în weekend.

Mai sunt şi alte momente importante, trebuie doar început procesul, şi restul va veni de la sine.

Sunt o nesimţită şi o alintătura de zile mari. Trăiesc o poveste de dragoste nemaipomenită, am absolut tot ce mi-am dorit de la bărbatu de lângă mine, dar eu, alintată de nămeţii de dragoste pe care mi-i dăruieşte zilnic, încep să mă prefac într-o ”căţea”. Îi fac observaţii mai mereu, pentru că-i vreau binele desigur, vreau să mănânce încet ca să nu-l doară stomacul, vreau să ţină minte absolut orice detaliu, vreau să nu întârzie, vreau…, vreau…, vreau şi iar vreau. Dar foarte rar mă gândesc ce vrea el. Am ajuns să ne certăm dion cauza asta, m-am transformat într-o morocănoasă şi nesatisfăcută, chiar dacă Mister are grijă să nu fie aşa.

Îl tot învăţ cum să vorbească, cum să meargă, cum să stea, cum să bea, Doamne…sunt o obsedată. Fetelor dacă vreţi să ajungţi fete bătrâne faceţi ca mine. Sper să mă ajungă şi pe mine înţelepciuna şi să renunţ la reproşuri şi să las mai multă dragoste în sufletul meu. Doamne ajută, pentru că sunt pe cale da a-mi alunga fericirea, minte proastă şi nemânţănită ce sunt. :(

Oare cum mă opresc? ce fac aucm să-mi salvez fericirea?