Sambata noaptea a fost prim data pentru mine, si a fost frumos. Am descoperit locuri nemaivazute pana acuma, am simtit ce nu am mai simtit. A ajuns sa ma ameteasca. Dar a fost minunata. Chiar daca am facut-o impreuna cu jumatate din populatia Bucurestiului.
Am facut NOAPTEA MUZEELOR! A fost prima oara, a fost cald, a fost inghesuit si neindemanatic, dar a fost o experienta meritata. In primul rand am vazut Muzeul Municipiului Bucuresti pe care cu alta ocazie nu cred ca l-as fi vazut. Degeaba, ca as fi scapat putin din alura acestui mic orasel. Pe langa cladirea frumoasa mai sunt si multe, multe incaperi in care poti uita de tot si te refugiezi in timpurile nostalgice.
Palatul lui George Enescu a fost o alta descoperire a serii. Norok cu B. care a avut chef sa ne arate muzeul ca altfel am fi renuntat la idee. Mare greseala ar fi fost. Uite palatul ala e o casa in care as locui, si in fiecare seara m-as fi imbracat intr-o rochie de gala noua pentru a merge la cine cu Printul meu!
E ceva deosebit sa vezi un muzeu noaptea. In primul vezi lucruri pe care nu le vezi ziua, si anume o multime de oameni curiosi, chemati in noapte, si deasemenea e sentimentul ala ca-i trecut demult de mijlocul noptii, si vinovatia flirteaza cu placerea de a face ceva interzis. Un amalgam de trairi din extreme diferite.
Cand o mai fac data viitoare sper sa o fac in Paris! Dar in Bucuresti ma mai intorc!
